10 ani fără Nicolae Dobrin!

Astăzi se împlinesc zece ani de la dispariţia marelui Nicole Dobrin. Sub ochii îndureraţi ai soţiei, Gica, fachirul balonului s-a stins din viaţă pe 26 octombrie 2007, la doar 60 de ani, răpus rapid de o boală incurabilă. Numele lui Nicolae Dobrin este strâns legat de FC Argeş, echipă cu care a cucerit două titluri, în 1972 şi 1979. A jucat 409 meciuri în prima divizie, reuşind 111 goluri. Considerat un masetru al fentei şi al driblingului, ”Gâscanul” a fost ales cel mai bun fotbalist al României, de trei ori, în anii 1966, 1967 şi 1971. La echipa naţională a evoluat de 48 de ori, marcând 6 goluri.
#Descoperit pe „Maracana”
Povestea lui Nicolae Dobrin a început pe 26 august 1947, în Piteştiul natal. Rămas de mic orfan de tată, îşi petrecea aproape tot timpul jucând fotbal cu prietenii, pe un maidan de pe malurile Argeşului, cunoscut sub numele de „Maracana“. A ajuns la Dinamo Piteşti printr-o întâmplare. În 1959, impresionaţi fiind de puştii care băteau mingea cât era ziua de lungă, titularii echipei fanion a oraşului, în frunte cu Florin Halagian, le-au acordat onoarea unei miuţe, de dragul distracţiei. Numai că puştanii lui Dobrin i-au bătut pe profesionişti cu 12-2, ascunzându-le pur şi simplu mingea. La 14 ani, „Gicu“ debuta deja în primul eşalon, într-un meci cu Ştiinţa Craiova. A ars etapele în continuare, iar la 17 ani juca prima sa partidă în tricoul echipei naţionale, contra reprezentativei RFG-ului. Adversar direct i-a fost Horst Szymaniak, un mijlocaş care participase la două Cupe Mondiale. Nimic din asta nu l-a speriat pe Dobrin, care în primele minute i-a introdus nonşalant balonul printre picioare, ca unui vechi amic de pe maidan. În anii ce au urmat, „Prinţul din Trivale“ a condus Argeşul din succes în succes, ajutând echipa piteşteană să câştige primele şi singurele sale titluri din palmares, în 1972 şi 1979. Era vremea când refrenul „Ce ne facem, oameni buni, cu acest Dobrin, care ascunde mereu mingea de n-o mai găsim?“ se cânta pe toate stadioanele din ţară.
#I s-a refuzat transferul la Real Madrid
În toamna lui 1972, FC Argeş a jucat cu Real Madrid în Cupa Campionilor Europeni. A fost 2-1 la Piteşti şi 1-3 în Spania. În urma acestei „duble“, Don Santiago Bernabeu, cel mai mare preşedinte de club din istoria fotbalului, a vrut cu orice preţ să-l transfere pe Dobrin, fiind dispus să plătească două milioane de dolari, plus o instalaţie de nocturnă, pentru a-l avea în echipă. Numai că Nicolae Ceauşescu s-a opus plecării „Gâscanului” din România. Totuşi, „Prinţul din Trivale“ a jucat un meci în tricoul madrilenilor, la 14 decembrie 1972, cu ocazia retragerii lui Gento. „Comuniştii au zis să nu se creeze un precedent, că apoi toţi or să vrea să plece afară. Dar şi dacă mă lăsau şi nu-mi ieşea? Dacă nu eram iubit? Eu am fost mereu mai boem. Nu-mi pare rău c-am rămas la Piteşti“, a rememorat Dobrin în anii ’90. „Gâscanul” a mai avut ocazia să se transfere la Universitatea Craiova, în 1974, dar celebrul Ion Dincă, zis „Teleagă“, care era prim-secretar la Piteşti, n-a fost de acord: „Vreţi să provocăm revolte în oraş, să dăm de alte necazuri?!“.
#Şi-a încheiat cariera la 39 de ani
Până la urmă, Dobrin, care apucase deja să ia 50.000 de lei de la Universitatea, s-a întors la FC Argeş, iar banii le-au fost înapoiaţi oltenilor de către gruparea din Trivale. În toamna anului 1980, Dobrin pleca la Târgoviste, în Divizia B, fiind cedat foarte uşor de conducerea clubului piteştean. A reuşit să promoveze imediat, umplând stadioanele pe oriunde trecea. În 1982, după încă un campionat bifat lângă Turnul Chindiei, „Gâscanul“ a revenit ca antrenor-jucător la FC Argeş, unde a rămas până în 1985, când a plecat s-o pregătească pe FC Botoşani, în liga secundă, echipă la care şi-a încheiat şi cariera de fotbalist, la aproape 39 de ani. A revenit definitiv, după un an, în oraşul său natal, rămânând până la finalul vieţii în slujba lui FC Argeş. Nicolae Dobrin a încetat din viaţă pe 26 octombrie 2007, în urma unei lungi şi grele suferinţe provocate de un cancer la plămâni.
#Misterul nefolosirii la Mondialul din Mexic
Marea neîmplinire a carierei lui Nicolae Dobrin a fost aceea că n-a jucat niciun minut la Campionatul Mondial din Mexic, în 1970, deşi fusese decisiv în obţinerea calificării. „Dobrin a venit în Mexic ca să se distreze şi să se simtă bine. Pleca noaptea din cantonament împreună cu Rică Răducanu şi veneau dimineaţa. O dată i-am aşteptat în paturile lor, eu şi secundul, ca să nu ne mai poată minţi. Şeful delegaţiei a vrut să-i trimitem acasă, dar m-am opus, pentru că ne făceam de râs. Dobrin se uita mereu la englezi. Ăia mai beau câte o bere, mai stăteau la o terasă, dar erau campioni mondiali. Noi ce eram? Nişte anonimi. La ultimul meci de pregătire, s-a tras undeva în stânga, la umbra tribunei, şi nu se mişca de acolo. I-am zis: «Gicule, ce faci?», «Nea Angelo, eu nu pot. Nu vezi ce soare e?». «Gicule, tu ai zis că nu poţi. Să ştii că nu s-a născut încă fotbalistul cu umbrelă». Şi atunci, eu de ce să joc cu Dobrin? Ca să-i fac lui un hatâr şi să mă compromit eu? “, a explicat selecţionerul de atunci, Angelo Niculescu, motivul pedepsirii „Gâscanului”. Gica Dobrin, cea care i-a fost alături regretatul fotbalist timp de 41 de ani, este însă de altă părere. „El nu era suferit e către dinamovişti. La un antrenament, Nicolae-Nicuşor, care era ajutorul lui Angelo, îl şicana, stătea numai cu gura pe el. La care Gicu i-a zis: «Nu mă interesează părerea ta, tu eşti doar casier în delegaţia asta». Pentru că Nicuşor ţinea banii. Angelo a sărit şi el cu gura, că nu acceptă o asemenea atitudine. Abia înaintea ultimului meci, cu Brazilia, Angelo a venit la el şi i-a spus că o să-l bage un sfert de oră. Gicu i-a raspuns că ori îl bagă tot meciul, ori deloc. Şi n-a jucat!“, a explicat doamna Dobrin. „Prinţul din Trivale“ a povestit şi el, cu câteva luni înainte de a muri, că tot conflictul dintre el şi grupul dinamoviştilor a pornit de la o partidă de poker, în urma căreia l-a „curăţat“ de bani pe Radu Nunweiller. „Mi s-a făcut o mare nedreptate. Să ştiţi că nu e deloc uşor să pleci din ţară titular în echipa, iar la Guadalajara să vezi meciurile din tribună, intrând cu bilet la meciuri“, mărturisea Nicolae Dobrin.
#Mario Kempes s-a înclinat în faţa lui
Pe 18 octombrie 1978, la câteva săptămâni după ce eliminase grecii de la Panathinaikos, FC Argeş întâlnea pe titrata Valencia în turul doi al Cupei UEFA. Iar echipa spaniolă îl avea ca superstar pe proaspătul campion mondial argentinian Mario Kempes. Un duel dezechilibrat la prima vedere. La Piteşti însă, FC Argeş a răsturnat calculele hârtiei graţie geniului lui Dobrin. Cu nici patru luni înainte de partida de la Piteşti, pe 25 iunie 1978, Argentina câştiga titlul mondial la Buenos Aires după o finală memorabilă cu Olanda, pe care a învins-o cu 3-1, două dintre goluri fiind marcate chiar de Kempes, care la nivel de echipe de club juca pentru Valencia din 1976. 20.000 de spectatori au umplut până la refuz stadionul din Piteşti în ziua partidei. Alexandru Manolescu avea 24 de ani atunci şi a venit la stadion cu două ore înainte : „Meciul era unul extrem de aşteptat. Iar toate speranţele noastre erau puse în Nicolae Dobrin, care era în formă maximă în acea toamnă. Însă în acelaşi timp aveam mari emoţii, ştiind că Valencia avea o echipă extrem de puternică, Kempes fiind un superstar incontestabil. În orice caz, se anunţa un meci memorabil. Şi chiar aşa a fost. Însă Dobrin a fost vedeta, şi nu Kempes”. În minutul 10, stadionul din Piteşti a erupt. Dobrin a executat impecabil o lovitură liberală şi scorul devenea 1-0 pentru FC Argeş. Saura a egalat în minutul 27 pentru Valencia. Însă FC Argeş a continuat să domine meciul, iar Dobrin a ieşit la rampă cu câteva faze memorabile în care l-a umilit pe campionul mondial. Mai întâi, i-a dat mingea printre picioare lui Kempes. Mai târziu, la o fază pe partea dreaptă, Dobrin preia mingea, iar Kempes se pregăteşte să îl atace. Dobrin se opreşte, împinge balonul un pic în faţă şi îl invită pe argentinian să îi ia mingea. Stadionul amuţeşte, iar Kempes, după ce îl priveşte pe Dobrin, dă înapoi câţiva metri, moment în care stadionul izbucneşte în urale. În minutul 72, Viorel Moiceanu a înscris golul victoriei pentru FC Argeş. La finalul partidei, Kempes s-a dus la Dobrin, s-a înclinat în faţa lui şi i-a spus: „Eşti un mare jucător”.În retur, Valencia a câştigat cu 5-2 şi s-a calificat mai departe, însă amintirea meciului fabulos făcut în tur de Dobrin a rămas în memoria tuturor.       sursa:adevarul.ro

Nicolae Dobrin
Data naşterii: 26 august 1947, Piteşti
Data decesului: 26 octombrie 2007, Piteşti
Post: mijlocaş ofensiv
Cariera de jucător: FC Argeş Piteşti, CS Târgovişte, FC Botoşani
Divizia A: 409 meciuri / 111 goluri
Echipa naţională: 47 meciuri / 6 goluri
Palmares: două titluri (1972, 1979), a fost desemnat de trei ori cel mai bun fotbalist al României (1966, 1967, 1971)
Cariera de antrenor:
FC Argeş Piteşti, FC Botoşani, Centrul Olimpic „Viitorul“, Şcoala de Fotbal „Nicolae Dobrin“. În Divizia A a antrenat doar la Piteşti, adunând 138 de meciuri pe bancă.