Acum 41 de ani spulberam pe APOEL Nicosia
Acum 41 de ani, echipa noastră demola în Cupa UEFA pe APOEL Nicosia, scor 4-0. Era victoria care aducea calificarea, după ce în tur, la Nicosia, se terminase la egalitate 1-1.
Adrian Vasilescu a scris atunci în ziarul Sportul următoarele rânduri:
„Stadionul 1 Mai din localitate a fost gazda manşei a doua din cadrul turului I al Cupei UEFA dintre echipele FC Argeş şi Apoel Nicosia. Aşa cum era de aşteptat, formaţia piteşteană şi-a valorificat şansa cu care era creditată în această partidă — după rezultatul egal înregistrat in meciul tur de la Nicosia —, obţinând acum victoria cu scorul de 4—0 (2—0) şi odată cu ea calificarea în turul următor al cupei europene. Elevii antrenorilor Alexandru Constantinescu şi Dan Silvăşanu au realizat un succes fără dubii, făcând o mare risipă de energie, cu un mare angajament, care le-a permis să fie in majoritatea timpului la cârma jocului, conferindu-i acestuia un sens unic, spre poarta lui Irodotos. E drept, piteştenii nu au reuşit tot timpul o prestaţie bună, aceasta datorându-se în mare parte terenului alunecos (în cursul dimineţii a plouat), un adversar incomod, mai ales pentru jucătorii ciprioţi, aceştia acomodându-se destul de greu cu starea terenului. După un început ezitant de ambele părţi, FC Argeş începe să avanseze mai adânc în terenul advers, tatonând toate posibilităţile de pătrundere printr-un bloc defensiv care mai tot timpul avea componență 7-8 jucători. Nerăbdarea de a înscrie golul care să-i descătuşeze şi-a pus amprenta pe claritatea acţiunilor, greşindu-se destule pase. Acest gol a venit însă în min. 21, când Kallo — deplasat pe aripa dreaptă — a centrat foarte bine în careu, Moiceanu s-a înălţat şi a trimis puternic mingea cu capul, portarul nu a putut să reţină, respingând exact în picioarele lui Viorel Turcu, care a şutat plasat, deschizând scorul. Acum gazdele au devenit şi mai insistente şi în min. 28 îşi majorează avantajul prin Dumitru Băluță care a reluat cu capul (tocmai el, cel mai scund jucător de pe teren) centrarea lui Turcu, după o combinaţie cu Mihai Zamfir. Fazele periculoase la poarta lui Irodotos se înmulţesc, dar Moiceanu (min. 30 și 34), Băluţă (min. 32) şi Ignat (min. 35) nu izbutesc să fructifice, deşi se aflau în poziţii favorabile. Abia în min. 33 notăm singura acţiune mai periculoasă la poarta lui Cristian, dar Guras — plecat intr-o cursă solitară — a şutat pe lângă bară.
Debutul reprizei secunde îi găseşte pe piteşteni şi mai hotărâţi în ofensivă, Moiceanu trecând în două rânduri pe lângă majorarea scorului. Prima dată în min. 51, când după ce și-a driblat adversarul direct, a fost blocat de portar, iar a doua oară, în min. 55, când mingea şutată de el spre poarta goală a fost respinsă în extremis, în corner, de Menelau. Pe fondul unei superiorități teritoriale evidente, care nu le-a lăsat adversarilor nici un moment de respiro, piteştenii vor mai înscrie două goluri, care l-au avut la origine pe Bărbulescu. În min. 61 el a executat o lovitură liberă din lateral dreapta, mingea a depăşit grupul de jucători din preajma porţii şi a ajuns la Cîrstea, care a şutat plasat în colţul scurt. În min. 77, Bărbulescu a executat puternic o altă lovitură liberă, de la 30 m, portarul Irodotos nu a putut reţine şi Kallo a ţâşnit şi a înscris. La acest scor, piteştenii nu mai insistă şi oaspeţii au avut posibilitatea să întreprindă câteva raiduri, mai ales prin Timoteu, cel mai periculos atacant, dar fără a reuşi golul de onoare.”