Constantin Olteanu, fundașul acrobat

Astăzi, 17 aprilie, se împlinesc 5 ani de când Constantin Olteanu s-a retras în „tribuna din ceruri”. Pentru rubrica VULTURO – ISTORIA VIOLA, acesta nu este doar un omagiu adus unui fundaș de legendă, ci o radiografie a caracterului unuia dintre jucătorii care au definit prima epocă de aur a clubului FC Argeș.

Acrobatul din careu

În istoria fotbalului, fundașii sunt adesea catalogați drept „distrugători”. Constantin Olteanu a fost, însă, un artist. Într-o perioadă în care pragmatismul era lege, „Baciul” a adus o estetică nouă: foarfeca în propriul careu. Olteanu nu doar respingea mingea, ci o făcea cu un stil acrobatic care ridica tribunele în picioare. Cu 295 de meciuri (locul 4 all-time în istoria clubului) și un titlu de campion în 1972, el a fost unul dintre pilonii pe care s-a sprijinit câștigarea primul titlu din istoria noastră.

Voința de fier

Ucenicia și-a făcut-o la Flacăra Roșie, unde l-a avut coleg pe Rică Răducanu, trecând ulterior pe la Dinamo București. La doar 19 ani, cariera sa a fost la un pas de final: a suferit o fractură de maleolă care a necesitat intervenție chirurgicală. Din păcate, ghipsul i-a fost pus greșit la București, iar medicul de la Pitești a fost nevoit să repare eroarea și să îi rupă piciorul „pe viu”, fără anestezie, pentru a-l repune corect. Deși nimeni nu îi mai dădea șanse să revină pe gazon, ambiția sa a dat toate calculele peste cap, reintrând rapid în circuit.

Ulterior, la intervenția comandantului Miliției Argeș, generalul Costandache, acesta a fost transferat la Dinamo Pitești. Din 1964 a devenit titular incontestabil sub comanda lui Ștefan Vasile, jucând întreaga carieră de senior în Trivale. „Baciul” a bifat primele deplasări externe în Cupa Orașelor Târguri, la Marseille, Toulouse, Budapesta sau Sevilla. S-a retras în 1978, după 14 ani de glorie, la vârsta de 34 de ani.

Omul care l-a instalat pe Halagian

Un aspect mai puțin explorat este rolul direct al lui Olteanu în numirea lui Florin Halagian. În urma unui incident celebru la Belgrad — unde orgoliul lui Titus Ozon s-a ciocnit de geniul lui Dobrin din cauza unui ceas de aur primit de „Gâscan” — Olteanu a pus punctul pe „i” în fața autorităților: „Halagian mi-a fost coleg și apoi antrenor. La Belgrad, după scandalul dintre Ozon și Dobrin, am fost chemat de prim-secretarul Năstase. I-am spus clar să aleagă între Ozon și noi, jucătorii. Așa a fost instalat Halagian la echipa mare.” Această atitudine nu era insubordonare, ci protejarea grupului. Olteanu a înțeles că marea performanță are nevoie de un lider care să respecte talentul, nu să-l sufoce.

Înfruntarea cu Real Madrid

Olteanu a fost pe teren în victoria istorică de la Pitești împotriva Realului (2-1). La returul de pe Bernabeu, a părăsit terenul accidentat în minutul 87. Ion Barbu, revenit după o accidentare, a intrat neîncălzit. Spaniolii au profitat și au marcat golul calificării, un gol înscris cu mâna de Santillana.

A îmbrăcat de 3 ori Tricoul Galben

În campania de calificare pentru Jocurile Olimpice de la München din 1972, „Baciul” a bifat trei prezențe cruciale sub tricolor. A făcut parte din defensiva care a obținut două victorii în fața Albaniei (2-1; 2-1) și a luptat în duelul dificil contra Danemarcei, pierdut cu 5-3 la general (2-1; 3-2).

O moștenire în trei generații

Constantin Olteanu nu a lăsat în urmă doar statistici, ci un pedigree fotbalistic rar. Prin ginerele său, Florin Motroc, și nepotul său, Vlad Motroc, numele său a continuat să dăinuie în iarba alb-violetă.

„Baciul” ne-a învățat că poți fi dur fără să fii brutal, poți fi disciplinat fără să fii robot și, mai ales, că poți iubi o echipă cu un devotament care sfidează timpul. „Faptul că, timp de 14 ani, am contribuit la imaginea acestei minunate echipe reprezintă ceva de neuitat pentru mine”, spunea legendarul fundaș. Te vom iubi mereu!

Declarațiile au fost extrase din articolele semnate de Marius Ionel și Monica Cristea în „Jurnal de Argeș”.

Acest articol este redactat de Alexandru Fieraru în cadrul proiectului VULTURO – ISTORIA VIOLA, un proiect dedicat educației și conservării valorilor care au făcut din FC Argeș un brand de autoritate în fotbalul românesc.